Nu am mai scris un cuvânt pe blogul meu de aproape nouă luni de zile, mai precis după meciul pierdut de România în Bosnia. Nu a mai fost nevoie, nu am mai simțit nevoia sa intru și să îmi exprim gândurile aici, pentru că ai apărut tu. A apărut fotbalista mea frumoasă, piticul meu. Nu pot să uit nici acum cum a început totul și niciodată nu o voi face. Migi glume pe mess, cu un mesaj primit seara, în care mă întrebai dacă apare interviul cu tine în revista de a doua zi. De atunci tu ai fost pentru mine, bebe meu, piticul meu, scumpa mea, vedeta mea, copilul meu mic, dar mai presus de toate ai fost persoana care mi/a arătat ce înseamnă să iubești. Cu bucuria unui copilaș am așteptat prima discuție cu tine la telefon, era sâmbătă seara și tu aveai meci la Vlăhița…aveam emoții de parcă aveam examenul de BAC. Îmi tremurau genunchii ca la capră și eram mai ud ca o femeie, voiam doar să te impresionez și să îți faci o impresie bună despre mine. Au venit apoi mesaje că îți este dor de mine și simțeam că în sfârșit cuiva îi pasă de mine. A urmat prima întâlnire dintre noi, așa ca doi copii, pe o bancă în spatele unui bloc, în ora de sport. Recunosc puiule, îmi era teamă, aveam emoții, dar pentru prima dată am renunțat la toate și am simțit că deja simt ceva special pentru tine. M-am apropiat şi ţi-am sărutat buzele tale şi am simţit că vreau să fim împreună, vreau să ne ajutăm reciproc, vreau să îţi ofer toată dragostea mea. Au urmat luni minunate şi mai presus de toate Paştele făcut împreună. Nu am cum să uit când în biserică îmi veena să strig în gura mare că te iubesc, nu am cum să uit când stăteam pe pătur şi deşi eram la doi paşi unul de celălalt, tu mi-ai dat mesaj că mă iubeşti. Atunci am simţit că trăiesc, te aveam pe tine şi până în clipa în care voi muri nu voi putea uita acele clipe, te aveam pe tine şi aveam totul, nu mă mai interesa nimic. Ţin minte că de asemenea ţi-am spus că dacă tu nu eşti fericită cu mine şi că fericirea ta este în altă parte eu voi dispărea din viaţa ta. Se pare că fericirea ta nu a fost lângă mine, dar până în clipa asta mai sunt multe momente pe care nu vreau să le uităm. Mai ţii minte când ai făcut tatuajul?Oare mă doare, oare mă ceartă tati sau mami, era întrebările tale şi am vrut din tot sufletul să îl faci. Ştiam că indiferent de ce va fi până la urmă între noi, asta îţi va aminti mereu de mine..aşa cu bune şi cu rele…cu minusuri sau plusuri. Am fost împreună la fotbal pe plajă, am fost să iau cămaşă pentru nuntă, am fost la Muzeul Goleşti…am făcut multe lucruri împreună…exact cum ai spus şi tu joi seara, timpul petrecut cu tine valorează enorm pentru mine şi indiferent de ce se va întâmpla, ce am în suflet, în minte, în inimă, nu am cum să uit şi toate lucrurile frumoase nu pot să fie şterse. Mai ţii minte când ai venit la mine la emisiune? Doamne ce minunat, era să îţi spun în direct piticule tu ce părere ai despre campionat, dar nu am făcut lucrul acesta până la urmă. M-ai învăţat să joc table, am cunoscut pe surioara şi gustavo, nişte oameni minunaţi. Am fost cu tine acasă, să te prezint părinţilor…eram împreună. Acum orice aş spune probabil că nu ar mai conta şi nu ştiu dacă ar mai avea vreo valoare, dar tu ai fost totul pentru mine şi eşti în continuare. Îţi spuneam de multe ori că eşti universul meu. Aşa este să ştii. Mă băgam noaptea la somn cu gândul la piticul meu şi pe jumătate adormit dimineaţa mă trezeam şi scoteam telefonul de la încărcat pentru a îţi spune un “Bună dimineaţa”. Mă gândeam numai la tine şi când eram cu tine parcă aveam totul, nu ămi mai trebuia nimic. Tu m-ai făcut să nu mai privesc cu invidie la cei ce erau ămpreună pe stradă, pe cei ce se sărutau…mi-ai transformat visele în realitate. Am avut un suflet lângă mine…te-am avut pe tine. Ştii aveam planuri de sărbători, mă gândeam doamne ce frumos o să fie de Revelion cu tine. Deja îmi imaginam câte petarde o să dăm împreună…câte rachete o să lansăm, deşi la mine era nevoie de ajutorul tău, pentru că din prostie poae mă lansam şi pe mine. Te aveam pe tine…mă simţeam cel mai norocos om, simţeam că am totul. Din păcate orice e frumos are şi un sfârşit. Nimic nu durează pentru totdeauna…deşi nicio clipă nu m-am gândit cum ar fi să fie fără tine. Îţi spun eu acum că e foarte greu…te vreau înapoi…te vreau pe tine…nu ştiu…te iubesc mult. Ajung acasă şi mă înconjoară doar lucruri ce îmi amintesc de tine, vreau din nou să mă cerţi că te stresez, să mă cerţi că vin cu tine la antrenament, vreau să mă ţii în braţe şi să mă săruţi, vreau să mergem peste tot din nou. Ştii, vreau să îţi mulţumesc pentru ce ai făcut pentru mine. Am simţit că trăiesc, am simţit ce frumoasă poate să fie viaţa când ai pe cineva alături. Aseară când eram în faţa blocului la tine şi eram pe punctul de a ne despărţi simţeam că îmi vine să urlu de durere. Până acolo ne-a fost…era momentul în care parcă fiecare o lua pe drumul lui..deşi eu aş vrea să găsesc întotdeauna scurtături să intru din nou pe drumul tău. M-am uitat pentru o clipă cum te îndreptai spre scara blocului…era gata totul…visul meu frumos lua sfârşit într-o noapte al dracului de geroasă de decembrie. Tu dispăreai în noapte şi poate că în drumul tău vor apărea persoane care îţi vor face mult mai mult bine decât mine şi cu gândul ăsta îmi alin durerea. Nu aş vrea să te pierd, te iubesc mult, sunt slab rău acum…simt că fac unele lucruri fără să gândesc ce fac. Iubita mea, eu îţi mulţumesc din nou pentru clipele frumoase şi să ştii că tu eşti un înger. Să te respecţi în continuare pe tine şi să ştii că am avut enorm de învăţat de la tine. Să lupţi în continuare pentru ce este al tău şi să nu îi permiţi nimănui să îşi bată joc de tine. Tu ai fost comoara mea timp de opt luni…dar vei rămâne în continuare comoara mea. Mă simt norocos acum că nu am pierdut totul. Mai am ceva ce nimic pe lumea sta nu îmi poate lua, am amintirile cu tine şi astea nu o să le pierd niciodată. Orice se va întâmpla cu noi doi tu vei fi întotdeauna în sufletul meu şi vreau să ştii că am fost ca un prinţ cu prinţesa mea în cele 248 de zile în care am fost împreună. TE IUBESC GOGA MEA!!!